Pidalionul despre Septuaginta și textul ebraic (partea I)

Pidalionul este o compilație canonică tipărită de Sf. Nicodim Aghioritul în 1800 în Leipzig (Grecia era sub turcocrație și nu se puteau tipări cărți bisericești). În 1809 Sf. Nicodim trece la cele veșnice, dar Pidalionul cunoaște noi ediții: 1841 (a II-a), ? (a III-a), 1886 (a IV-a), 1908 (a V-a). Vă voi spune la sfârșit de ce mă interesează și această chestiune a edițiilor. Pidalion înseamnă „cârmă” și se dorește a fi o călăuză canonică a Bisericii înțeleasă (chiar printr-o litografie sugestivă de pe primele pagini) drept corabia lui Hristos. Această compilație canonică primește înainte de tipărire (în 1791) girul sinodului patriarhal de la Constantinopol.

La canonul 85 apostolic care prezintă lista cărților canonice biblice, găsim această expunere. Redau textul după ediția a IV-a din 1886 de la Atena (pp. 101-103), care poate fi consultată și în traducerea englezească din 1957 făcută după ediția a V-a (pp. 150-152). Este curios că traducerea românească, apărută la Neamț în 1844 și care este făcută – după informații pe care le-am găsit – după ediția a II-a, nu conține lungul pasaj care ne interesează. Îl voi pune pe bucăți și voi comenta la final. Haideți să ascultăm ce spune Pidalionul:

„Versiunile sau traducerile cele mai importante ale Vechiului Testament sunt în număr de cinci: greacă, siriacă, arabă, caldaică și romană (latină).

Cea greacă se împarte în patru versiuni principale. Prima și cea mai veche este cea numită a celor Șaptezeci sau Șaptezeci și Doi și a fost tradusă în vremea lui Ptolemeu Filadelful, dar era nu numai Pentateuhul, așa cum susțin greșit Scaligerus și alți moderniști, ci întreg Vechiul Testament, așa cum mărturisesc Iustin, Irineu, Clement Alexandrinul și alții, înainte de perioada Macabeilor, ceea ce înseamnă cu 230 de ani înainte de Hristos. Din această versiune și-au extras dumnezeieștii Apostoli vestirile prorocilor. Totuși iezuitul Bellarmin spune că versiunea celor Șaptezeci, așa cum s-a păstrat până acum, ar fi incompletă, aducându-l ca mărturie pe dumnezeiescul Ieronim, care spune în prologul Paralipomenelor că versiunea veche și autentică a fost coruptă și că originalele acesteia s-au păstrat cu diferențe unul față de altul, dar și pe Iustin, care spune în Dialogul cu Trifon că Aristeas, purtătorul de scut al regelui Ptolemeu, dădea mărturie că versiunea celor Șaptezeci concorda cu originalele ebraice, deși aceasta (spune sfântul despre vremea sa) avea diferențe în multe privințe față de textele ebraice. Cu toate acestea, să știe Bellarmin că versiunea celor Șaptezeci a fost de la bun început și din vechime judecată de Biserică drept autentică și oficială (gnesia kai dokimos) și că pe ea o foloseau în mărturisire dumnezeieștii Apostoli și întreaga Biserică, nu numai cea răsăriteană, ci și cea apuseană, înainte de traducerea făcută de Ieronim în latină. Chiar și iudeul Filon îi laudă pe cei Șaptezeci, nu numai ca interpreți ai Scripturilor, ci și ca profeți inspirați de Duhul lui Dumnezeu. Și Augustin (în cartea Despre cetatea lui Dumnezeu), spune: „Duhul Care i-a luminat pe proroci când predicau, același Duh i-a luminat pe cei Șaptezeci când au tradus acelea”. Deopotrivă dumnezeiescul Iustin și Tertulian spun că fiecare dintre aceia au tradus Scriptura în odăi separate și – minune! – niciun lucru cât de mic nu s-a aflat în plus sau în minus la vreunul dintre ei față de altul în cărțile pe care le-au scris, ci, dimpotrivă, s-au aflat în toate întocmai același cuvinte. Deci cine mai poate să prefere (protimese) altă variantă afară de aceasta inspirată de Dumnezeu? Iar dacă diferă în unele locuri mai mult sau mai puțin de originalele ebraice, ce-i cu asta? „Duhul – spune sfântul Augustin în cartea Despre cetatea lui Dumnezeu, răspunzând la această obiecție – Duhul a rânduit să lase deoparte sau să adauge câte ceva pentru a elimina orice bănuială că meșteșugul omenesc ar fi făcut o asemenea versiune, care ar fi fost așa o traducere cuvânt cu cuvânt, dar mai degrabă învederează că puterea dumnezeiască a fost aceea care a luminat și a călăuzit mintea traducătorului”. El învață acestea și în cartea Despre învățătura creștină.

Dar trebuie spus că originalele ebraice diferă de versiunea celor Șaptezeci, pentru că, așa cum notează Syncellus, evreii au deformat Vechiului Testament în ebraică. Pentru că în textul ebraic stă scris că Noe ar fi trăit până în anul al 58-lea al lui Avraam, ceea ce nu este adevărat. Și Iustin în Dialogul cu Trifon observă că ceea ce stă scris în Psalmul 95: „Spuneți între neamuri că Domnul a împărățit de pe lemn” ar fi fost corupt de evrei, în sensul că ar fi îndepărtat din el cuvintele „de pe lemn”. (Ceea ce trebuie spus și astăzi, pentru că pasajul nu se află scris în nicio ediție a celor Șaptezeci, din pricina vreunei omiteri a copiștilor). Pasajul: „Au străpuns mâinile și picioarele mele” nu se află în textul ebraic. Despre corbul lui Noe, textul ebraic spune că s-a întors, în vreme ce Iosif [Flaviu], cei Șaptezeci, Hrisostom, Augustin, Ambrozie (Despre arcă) și Ieronim (în parafraza sa) spun că, dimpotrivă, corbul nu s-a întors.

De aceea chiar și rabinul Elia spune deschis că Vechiului Testament în ebraică diferă de textul păstrat până astăzi. De aceea bine zice Symelchus că cei Șaptezeci au tradus Scriptura de pe o copie veche și nedeformată (palaia kai adiaphthoros) a textului ebraic. Acest fapt este vădit și din următoarele. Dumnezeieștii Evangheliști au citat cuvintele rostite de Domnul în ebraică din Vechiul Testament la fel cum le-au tradus cei Șaptezeci în greacă; de vreme ce Domnul le-a grăit dintr-un text ebraic original adevărat și nedeformat (alethes kai adiaphthoros), ca un Dumnezeu al adevărului și dătător de lege, aceasta dovedește că cei Șaptezeci care au tradus acestea au folosit același original adevărat și nedeformat”.

Șah mat? Nu vă grăbiți. Va urma.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s