Ce fel de text biblic folosește Noul Testament?

Sigur că mă refer la textul Vechiului Testament citat în Noul Testament. Reiau aici șirul de postări despre textul biblic, având în vedere Textul ebraic și Septuaginta. Întrebarea din titlu este foarte importantă, pentru că citarea anei anumite versiuni a Vechiului Testament în Noul Testament poate constitui o dovadă a autorității conferite acelei versiuni.

Din postările anterioare, am observat că unul dintre argumentele pentru cei care susțineau exclusivitatea autorității Septuagintei în Biserica Ortodoxă (sola Septuaginta) era chiar faptul că Apostolii citează în Noul Testament doar text biblic vechi-testamentar în varianta Septuagintei.

Dar lucrurile nu stau așa la o analiză atentă. După Arche și Chirichigno (o lucrare clasică, din 1983), din cele 312 citate vechi-testamentare identificare în Noul Testament, majoritatea arată la fel în Septuaginta și Textul ebraic. Totuși, dintre ele, 50 urmează particularităților Septuagintei (doar 22 fiind complet diferite în Septuaginta față de Textul ebraic), iar 33 urmează particularitățile Textului ebraic. A spune așadar că NT citează exclusiv sau doar cu mici excepții Septuaginta nu este corect. Citează într-adevăr preponderent (50 față de 33), dar raportul nu este zdrobitor și se înscrie într-un firesc, având în vedere că autorii NT au scris în limba greacă, iar Septuaginta era tocmai o traducere greacă. Și noi, dacă am scrie astăzi o lucrare biblică în egleză, vom extrage citatele biblice din traducerile englezești existente.

Ar părea atunci că autorii NT au folosit pentru cele 33 de cazuri Textul ebraic (un strămoș al actualului Text ebraic masoretic). Și eu am crezut așa mult timp. Dar, mai plauzibilă este altă teorie, confirmată recent: autorii NT nu folosesc Textul ebraic pentru aceste citate „neconforme” cu Septuaginta, ci o altă traducere grecească, numită Proto-Theodotion.

Emanuel Tov, unul dintre cei mai mari experți actuali în critică textuală, susține această idee. Dă ca exemplu textul din Isaia 25:8, citat în 1 Corinteni 15:54 nu după LXX (katepien ho thanatos ischysas), ci după Proto-Theodotion (katepothe ho thanatos eis nikos). Acest fenomen se întâlnește în special în Evanghelia după Matei și epistolele Sf. Pavel. Am găsit această concluzie îmbrățișată și în recenta monografie a părintelui Eugen Pentiuc (The Old Testament in Eastern Tradition, Oxford, 2014, p. 74).

Dar ce înseamnă oare că citatele „neconforme” sunt luate din Proto-Theodotion, și nu din Textul ebraic? Ar justifica acest fapt ignorarea completă în biblistica ortodoxă a Textului ebraic masoretic? Contează nuanțele. Am văzut că sola Septuaginta este un construct complet greșit. Putem spune că Septuaginta ocupă un loc de frunte, constituie baza, dar nu trebuie să-i conferim, ca ortodocși, exclusivitatea pentru textul Vechiului Testament.

Dimpotrivă, faptul că autorii NT citează din Proto-Theodotion, o revizuire greacă făcută după Textul ebraic, constituie tocmai argumentul forte în favoarea luării în considerare și a Textului ebraic (atenție, nu zic că Textul ebraic trebuie folosit exclusiv) în studiul biblic ortodox. Textul ebraic nu are doar valoare informativă, ci și dogmatică, din moment ce a stat ca ultimă sursă pentru o parte dintre textele scripturistice din Noul Testament. Această idee am găsit-o exprimată foarte clar de Sf. Filaret Drozdov, părintele traducerii sinodale rusești.

Cum văd eu raportul dintre Textul ebraic și Septuaginta? Și aici avem nevoie de nuanțe. Textul ebraic are avantajul că nu este o traducere, ci este scris în limba originală, ebraică. Prin traducere se pierd nuanțe, jocuri de cuvinte, chiar sensuri. În schimb, Septuaginta este o traducere, făcută într-o anumită conjunctură, este inspirată de Dumnezeu, dar aceasta nu o scutește de aproximări, inconsecvențe etc. (aspecte proprii oricărei traduceri). Septuaginta are însă avantajul vechimii față de Textul masoretic. Sunt destule cazuri în care Septuaginta a păstrat o lecțiune mai veche decât Textul masoreitc. Totuși, în ciuda unora care clamează contrariul, nu există în Textul ebraic deformări voit anti-creștine. Îl invit pe oricine să demonstreze acest lucru, luând în calcul întregul.

Dacă vrem să imităm modul apostolic, atunci cred că trebuie să ne ferim de exclusivisme. Ar trebui să citim în primul rând Septuaginta, mai ales că părinții greci se raportează la ea, dar trebuie să avem în vedere și alte variante, mai ales când ne interesează contextul istoric biblic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s