A fost Darius I la Gherla?

Răsfoind după niște informații legate de regele pers Darius I, aflu că una dintre inscripțiile din vremea sa a fost găsită în Gherla (România). Gherla din România? Exact. Îmi înghit cafeaua din gură și mă apuc să caut mai bine.

Într-adevăr, în 1937 un localnic a găsit o cărămidă în timp ce săpa prin grădina de legume, la poalele Dealului Sfântului Petru (deci înspre Dej). Fiul său a remarcat inscripția ciudată și a dus-o a doua zi la școală, dar profesorul de istorie a crezut că inscripția este ebraică sau aramaică și nu s-ar fi preocupat deloc de ea (chiar așa!!!). Însă vărul copilului, J. Koszta, coleg de clasă cu acesta, a devenit foarte interesat. De fapt, mărturia îi aparține chiar lui: el a cumpărat cărămida cu pricina de la vărul său și și-a propus să dezlege misterul. După declarația sa, abia în 1952, după 15 ani, ar fi aflat că inscripția este în limba persă veche.

Pentru prima dată inscripția a fost publicată în Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungaricae în 1954 de către lingvistul maghiar János Harmatta. El redă la început declarația lui J. Koszta, apoi prezintă propriu zis inscripția, pledând în favoarea autenticității acesteia. De altfel, locul unde a fost găsită cărămida este în apropiere de castrul roman din zonă.

Inscripția este scurtă, dar interesant că menționează existența unui palat (tacara): „Darius, regele puternic, regele regilor, regele țărilor, fiul lui Histaspe, ahemenid, cel care a clădit acest palat”. Să fi fost vreun palat ahemenid la Gherla?

Văd că unii cercetători au marșat pe această direcție: P. Georges susține că Darius avea la Gherla o fortăreață (din păcate, materialul lui publicat în American Journal of Ancient History în 1987 mi-a rămas indisponibil). Totuși, pare puțin probabil (vezi Vasilev, The Policy of Darius and Xerxes towards Thrace and Macedonia, Brill, 2015, p. 81). Mai probabil cărămida a fost luată din altă parte, poate din Tracia unde Herodot spune că Darius ar fi pus o inscripție la izvoarele râului Tearus (Ist. 4.91) (cică inscripția din Tracia mai era încă vizibilă prin 1830). Nu putem ști exact, dar se poate bănui și că a fost adusă în perioada romană de către soldații din castru. Din păcate, inscripția nu a fost găsită într-un context clar arheologic.

Aș asemăna-o însă cu o inscripție care datează probabil tot din vremea lui Darius I găsită recent (în 2016) în Rusia, mai precis în Phanagoria, pe țărmul nord-estic al Mării Negre (pentru o prezentare a inscripției, dar în limba rusă, vezi aici). Și acolo surprinde depărtarea față de teritoriul ahemenid, deși perșii erau prezenți în zona Mării Negre prin obiecte ce țineau de cultura lor (vezi Jens Nieling și Ellen Rehm [ed.], Achaemenid Impact in the Black Sea: Communication of Powers, Aarhus University Press, 2010). De altfel, până la descoperirea inscripției din Phanagoria, inscripția de la Gherla era singura inscripție ahemenidă din Europa.

În prezent, autenticitatea inscripției din Gherla este recunoscută de către autoritățile competente. Apare de pildă în Encyclopaedia Iranica în dreptul regelui Darius I. Din păcate, nu am putut afla în ce muzeu sau în ce colecție este păstrată acum. Nădăjduiesc doar (cu mari umbre de îndoială) că se mai află în România…

Un comentariu

  1. Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a: „După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,
    Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe”. A ştiut el ceva…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s