Reclamă falsă pe o carte Humanitas

Îmi place diversitatea de opinie și nu mă deranjează câtuși de puțin ca cineva să scrie împotriva creștinismului. Îmi place, de pildă, Bart Ehrman (publicat chiar de editura Humanitas): e onest și scrie informat, chiar dacă nu sunt de acord cu anumite afirmații de-ale lui. Deși mă declar creștin, nu am probleme cu opoziția. Cred doar că este corect pentru public ca produsul literar să fie onest prezentat.

Editura Humanitas, una dintre cele mai prestigioase de la noi din țară, publică de curând o carte în colecția „Istorie”: Catherine Nixey, Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea antică, trad. Dionisie Constantin Pârvuloiu, 2019. Cartea este nouă, din 2017, The Darkening Age: The Christian Destruction of the Classical World, la editura Macmillan.

Nu discut conținutul, pentru că sunt amator în domeniu. Îi las pe profesioniști să aprecieze calitatea cărții lui Nixey. Dar chiar pe copertă atrage atenția o reclamă interesantă, repetată și în interiorul cărții (cred că p. 2): „Cartea de istorie a anului 2018 în The Daily TelegraphThe Observer, BBC History Magazine și The New York Times”. Ce se înțelege prin „cartea anului 2018”? Că e cea mai tare din anul respectiv într-un top al periodicelor respective. Îmi propun să verific și constat că informația este falsă.

Am cercetat BBC History Magazine, care la final de an publică în numărul de Crăciun o listă de cărți: „Books of the year”. Trebuie precizat că nu este vorba de un clasament, ci sunt recomandate diverse cărți din domeniul istoriei. Caut în BBC History Christmas 2018, plecând de la informația oferită pe copertă. Nu găsesc nimic. Pentru că anul publicației a fost totuși 2017, mă uit și în BBC History Christmas 2017. Iată ce găsesc.

Pages from BBC History Magazine 2017-Christmas-0

Lista de cărți ale anului 2017 („Books of the year 2017”) începe la p. 67, unde se și precizează: „our experts nominate their favorite additions to their bookshelves in 2017” (experții noștri nominalizează cărțile favorite adăugate în bibliotecile lor în 2017). Nu este vorba, așadar, de un clasament, ci pur și simplu de cărți recomandate.

Pages from BBC History Magazine 2017-Christmas

La p. 68 sunt prezentate cărțile favorite ale unei istorice, Bettany Hughes, la secțiunea „istorie antică”: „Bettany Hughes highlights her favorite recent books that shine a light on life, culture and thinking in the ancient world” (BH își prezintă cărțile ei recente favorite, care aduc lumină asupra vieții, culturii și gândirii lumii antice). Hughes nu face nici ea un clasament, ci pur și simplu prezintă trei cărți la secțiunea „istorie antică”. La fel face și James Holland la secțiunea „celui de-al doilea război mondial” la p. 69; acesta alege patru cărți. Și așa mai departe: diverși istorici își aleg cărți favorite (mai multe sau, la pp. 74-75, fiecare câte una).

De unde greșeala celui care a scris prezentarea pe coperta traducerii Humanitas și a repetat-o și în interiorul cărții? Bănuiesc că a venit din prezentarea cărții făcută pe Amazon (vezi aici): „New York Times Notable Book, 2018. A New York Times Book Review Editors’ Choice. Named a Book of the Year by the Telegraph, the Spectator, the Observer, and BBC History Magazine. Winner of the Royal Society of Literature Jerwood Award for Nonfiction”. Aici apare anul 2018 (dar cu referire doar la New York Times), extins fără nicio verificare și pentru celelalte periodice. Dacă s-ar fi verificat sursele, s-ar fi observat că BBC History Magazine nici nu menționează cartea lui Nixey în 2018, ci în 2017.

Dar cea mai gravă problemă rămâne răstălmăcirea evaluării cărții lui Nixey: de la „named A BOOK of the year by… BBC History Magazine” (nominalizată drept o carte a anului – adică una dintre mai multe – de BBC History Magazine) se ajunge la „CARTEA de istorie a anului… în BBC History Magazine”. I se induce publicului ideea că monografia lui Nixey este cea mai tare carte de istorie din anul respectiv potrivit unei reviste specializate pe istorie. În realitate este una dintre zecile de cărți alese de diverși autori ca „favorite” la secțiunea „cărțile anului 2017” (pp. 67-74).

Am avut curiozitatea să verific și informația legată de New York Times. Găsesc într-adevăr cartea menționată, dar… într-o listă care cuprinde 100 de titluri: „100 Notable Books of 2018” (100 de cărți interesante din 2018) Vezi aici. Iarăși, nu este vorba de un clasament în care cartea lui Nixey să ocupe locul fruntaș, așa cum se sugerează în prezentarea făcută pe copertă.

Prezentarea de pe Amazon este onestă. În niciuna dintre publicațiile menționate (the Telegraph, the Spectator, the Observer și BBC History Magazine), cartea nu ocupă locul 1 în vreun clasament. Este doar una dintr-o listă de cărți selectate. Prezentarea făcută de redactorul Humanitas induce însă cititorii în eroare.

Știm cu toții că reclama dă viață oricărui demers comercial. Dar în cazul de față reclama aduce evidente informații false. Publicul este indus în eroare să cumpere ceva ce nu corespunde cu ce scrie pe el. Cartea lui Nixey NU ESTE CARTEA de istorie a anului 2018, nici a anului 2017, în BBC History Magazine. Neglijență sau manipulare? Decideți voi.

Țin să precizez că nu atribui reclama mincinoasă editurii Humanitas, care s-a dovedit de-a lungul timpului respectabilă prin cărțile alese. Nici nu mă preocupă care redactor anume a comis gogoneața. Constat doar că prea mult anti-creștinism poate să dăuneze.

 

30 de comentarii

  1. Humanitas este o editură faimoasă prin falsuri de conţinut, prezentare, scop şi metode, iar anti-creştinismul pare a fi una din temele ei preferate. Faptul că „nu vă deranjează” vă va coonferi, cu siguranţă, prietenia lojei pe care o reprezintă, dar în faţa Bisericii lui Hristos vă discreditaţi.
    Opinia dvs ar fi fost acceptabilă doar dacă nu aţi fi fost botezat şi nu aţi fi fost cadru universitar la facultatea de teologie CREŞTINĂ, dar fiindcă o susţineţi, ar trebui să vă daţi demisia.
    Dionisie Constantin Pârvuloiu (traducătorul cărţii) este, cumva, cel care s-a lepădat de haina monahală?

    Apreciază

    1. Humanitas a publicat și cărți cu orientare creștină, de pildă cele ale lui Brant Pitre. Este o editură umanistă, nu-i poți cere să publice numai cărți religioase. Nu mă deranjează în sensul că respect libertatea de expresie.

      Apreciază

  2. A republicat asta pe Istorie Evanghelica și a comentat:
    Alex Mihăilă despre un fals pe coperta cărții scrisă de Catherine Nixey, Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea antică, carte publicată în traducere de Editura Humanitas. Despre deformările, uneori grosolane, care sevregăsesc în această carte, superficialitatea domeniului pe câte îl tratează, dar și alte probleme a scris cu competență Conf. univ Emanuel Conțac

    Apreciază

  3. Buna ziua, va supun atentiei o problema care nu are legatura cu articolul in cauza si la care incerc sa gasesc un raspuns de multa vreme. Imi puteti spune si mie, va rog, cum va explicati dumneavoastra personal faptul ca in geneza ordinea aparitiei Pamantului, Soarelui si a stelelor este inversata fata de ordinea aparitiei acestora in realitate?

    Apreciază

      1. Fix in aceeasi realitate in care tu citesti biblia astazi si crezi ca este adevarat ce scrie in ea, exact in aia! Daca tot ceea ce poti sa faci e sa raspunzi la misto, mai bine abtine-te!

        Apreciază

      1. Discutia de fata nu este daca acea carte este o carte de stiinta, stiam si eu ca nu este, multumesc mult(stiinta a aparut vreo 3.000 de ani mai tarziu), ci daca ceea ce scrie in ea este adevarat sau nu, sesizezi diferenta?! Sa inteleg ca doar cartile de stiinta trebuie sa contina informatii reale?!
        Cartea genezei este pretins inspirata de divinitate si, in mod evident, nu ar trebui sa contina neadevaruri evidente, precum cel in cauza; mi s-ar parea de minim bun-simt, tie nu?! Nu prea pica bine in tablou, nu cadreaza ca divinitatea sa afirme lucruri vadit neadevarate, te rog sa ma corectezi daca gresesc.
        Ai vreo explicatie personala pentru aceasta eroare, asta era intrebarea mea iar tu ai raspuns perfect paralel cu ea. Adica nefiind o carte stiintifica, biblia poate spune si neadevaruri ?! Asta e raspuns logic?!
        Sau poate crezi ca nu e nicio eroare si ca intr-adevar, asta e ordinea aparitiei corpurilor ceresti in cauza?

        Apreciază

  4. Cosmologiile antice, nu doar cele din Biblie (pe lângă cosmologia din Geneză 1 mai există și altele în Biblie), sunt preocupate de funcționalitate, nu de ontologie. Nu le putem citi comparând informațiile cu știința actuală, pentru că ele discută apariția lucrurilor din cosmos în termeni de funcționalitate. John Walton explică această problemă în cartea sa, „Genesis 1 as Ancient Cosmology”.

    Apreciază

  5. Aveam senzatia ca doar celelalte cosmologii antice spun povesti de adormit copiii. De unde poti sti tu sau John Walton in ce fel de termeni i-a inspirat divinitatea lui Moise sau cui o fi scris-o, cartea facerii?
    Adica divinitatea, in ideea ca a inspirat ceva, nu ar fi putut sa o faca dand informatii reale(tot preocupata fiind de functionalitate)?
    Consider ca nu ai raspuns intrebarii.

    Apreciază

    1. S-ar putea ca ceea ce înțelegem noi prin „inspirație” să fie o imagine modernă. Adică dacă o carte este inspirată înseamnă că trebuie să prezinte o realitate științifică. Biblia este o colecție de cărți scrise într-o cultură antică, în care era foarte prezent simbolul, sensul adânc. Mă străduiesc să vă răspund cum știu mai bine. Dar să știți că Paul Ricoeur vorbea de o hermeneutică a încrederii când abordăm textul biblic. Adică dacă pornim cu gândul să arătăm cât de depășit și de învechit e, vom găsi prilej de poticnire. Deschideți-vă întâi apetitul pentru texte antice, citiți și alte cărți orientale. Există culegeri de texte egiptene și mesopotamiene. Sunt de-a dreptul fascinante. Citiți și Biblia. O veți putea pune într-un context mai potrivit, decât dacă o citiți după ce îl ascultați pe deGrasse Tyson pe youtube.

      Apreciază

  6. Inspiratia nu prea este inspiratie, pare doar o pretentie si atat…..este mai degraba neinspiratie. Un neadevar ramane un neadevar, oricat ne-am stradui sa il ambalam. Eu am inteles faptul ca cele scrise in geneza reprezinta doar modul in care oamenii de la vremea aceea isi imaginasera ca a aparut pamantul, soarele, luna si stelele, nu e nimic mai complicat de atat, Nu e singurul exemplu de scriere antica pusa pe seama zeilor, nu? Cam toate codurile de legi erau scrise de oameni si puse apoi pe seama zeilor pentru o mai usoara implementare, nu e nimic nou. Cea mai simpla explicatie este cea mai plauzibila. De altfel, soarele si luna sunt numiti luminatori, o alta eroare importanta…
    Simbolul, zici tu.Pai poporul din cultura caruia face parte biblia, nu a luat-o deloc simbolic, ei practica circumcizia in cel mai propriu sens si in ziua de astazi. Si ce ar putea simboliza adanc faptul ca pamantul este prezentat ca fiind mai vechi decat soarele, care ar putea fi simbolul aici?! Ca este mai important?
    Pe vremea aceea oamenii nu stiau nici macar ca lumina vine de la soare, ei credeau ca lumina exista de la sine iar soarele doar o lasa sa treaca.
    Daca intrebam un preot, mi-ar fi raspuns cu totul altceva. Ar fi raspuns din punct de vedere al profesiei sale, nicidecum obiectiv, ca e bine sa credem ce scrie acolo ca altfel ne asteapta ceva foc si alte lucruri care ar fi menite sa ne sperie…apelul la frica omului mi se pare jenanta cand pui niste intrebari …Acum cateva sute de ani focul ala era cat se poate de real, nu simbolic. pe rugurile inchizitiei, acum le-au mai ramas doar amenintarile cu focul de pe lumea cealalta. Consecventi oarecum oamenii.

    Apreciază

    1. În Geneză cap. 1 există câteva mesaje clare pentru cei de atunci, poate mai puțin clare pentru noi. Soarele, luna și stelele sunt „ipostazieri” ale luminii din prima zi, așa cum păsările populează „tăria” din ziua a doua, animalele marine „mările” din ziua a treia, iar animalele terestre „uscatul” din aceeași zi. Este o ierarhizare aici, plină de simboluri (elementele sunt dispuse într-o ordine „descrescătoare”, de la cel mai subtil, focul, până la cel mai grosier, pământul). Nu mai gândiți inspirația dintr-o perspectivă a adevărului științific. Vă dau un exemplu. Vă place să vă uitați la filme? Sigur că da. Totuși știți – desigur – că sunt neadevărate, sunt ficțiune. Și atunci, de ce sunteți interesați de chestiuni false? Pentru că urmăriți mesajul. Mesajul contează.
      Dacă citiți literatură orientală și apoi Biblia, veți vedea diferențe remarcabile. Lăsați clișeele cu inchiziția. Studiați istoria, căutați nuanțele. Anticii nu erau proști, nici medievalii. Terminați cu idolatrizarea științei actuale. E importanță, nu neg (medicina salvează vieți), dar nu înseamnă că cei din vechime erau praf. În unele privințe, înțelegeau lucrurile mai bine decât noi.

      Apreciază

      1. Deci focul in care au fost arsi Servet si Bruno este un cliseu iar cartea care a fost folosita drept argument(pasaje din ea) la procesele acestora, este simbolica…interesant. Realitatea istorica nu poate fi niciodata un cliseu, oamenii aia au fost omorati in mod barbar in numele a ceva ce se pretindea a fi cuvantul domnului.
        In alta ordine de idei, filmele si biblia sunt tot fictiune, insa nimeni nu a pretins vreodata, din cate stiu eu,ca regizorul unui film ar fi divinitatea si nici ca oamenii ar trebui sa isi conduca viata dupa vreun film, sesizati diferenta?
        Legat de istorie, in sec. XIV – XV biserica a interzis medicina, geografia, astronomia, etc., toate disciplinele care ar fi putut sa descopere lucruri noi, care ar fi fost opuse „simbolurilor”. Le era util ca oamenii sa fie cat mai prosti ca sa li se supuna orbeste, sa nu-si puna niciun fel de intrebare….
        Cum adica erau destepti dar luau „simbolurile” drept chestiuni concrete? Probabil in acelasi fel in care dvs. luati moartea martirilor stiintei drept clisee iar textul in care au fost gasite argumente pentru arderea oamenilor, il luati ca pe ceva sublim, simbolic si bun bun.
        Nu am auzit pe nimeni vorbind la tv sau la radio despre crimele comise in istorie in numele cartii in cauza, pe cand despre martirii crestinismului se trambiteaza zilnic si sunt umflate faptele paganilor in mod absolut jenant de parca ar fi vorba de scufita rosie si lupul cel rau. Numai biserica are dreptul sa se foloseasca de culpabilizarea si demonizarea adversarilor din istorie sau de acum?! Astea nu sunt clisee?

        Apreciază

      2. Clișeele despre care vorbesc se referă la analiza unei situații tragice din trecut prin ochii omului modern. Orice medievist v-ar spune că așa nu se face. Societatea medievală avea anumite reguli, dure pentru noi. Nu le apăr, dar a le judeca prin prisma gândirii moderne mi se pare pueril. Vă dau un exemplu. Acum îl pot înjura cât vreau pe președinte. Pe atunci, dacă ofensai regele plăteai cu viața. E altă mentalitate. Biserica făcea parte din acea lume.
        Exemplul cu filmele l-am dat pentru a înțelege că și noi cei de astăzi împletim realitatea cu simbolul. Dacă nu vă regăsiți în paradigma biblică, nimeni nu vă obligă.
        Cât despre cartea lui Nixey, sunt bucuros că a fost publicată. Îi va determina pe „umaniștii militanți” să pună burta pe carte, pentru că altfel, rămânând doar la stereotipurile partizane ale cărții, riscă să devină pradă ușoară pentru apologeți. Din punctul meu de vedere, Nixey este o caricatură. Dacă vă place, înseamnă că iubiți romanele teziste, nu istoria.

        Apreciază

  7. Biserica nu doar facea parte din acea lume, biserica chiar conducea acea lume, sesizati diferenta?! Sau, mai pe scurtatura, lumea era in felul ala si din cauza faptului ca era condusa de catre biserica. Nu inteleg din ce motive le puneti palma la c.r dar mi se pare ca folositi cel putin dubla masura. Care este motivul pentru care ii aparati, vi se pare ca au vreo legatura cu divinitatea, asa cum pretind?!
    Sa ne uitam ce a facut biserica pe meleagurile noastre: pe vremea lui Cuza ajunsese sa detina o treime din suprafata tarii!!! Asta era rolul bisericii pe vremea aia??? Sa stapaneasca 1/3 din tara? Pai si atunci astia le vorbeau prostilor tot despre love, mantuirea sufletului, Iesua si iertare. Asta in timp ce faceau altceva. Stiti ca si astazi popii il blestema pe Cuza pentru ca le-a luat pamanturile si le-a dat taranilor, popii victimizandu-se si lamentandu-se amarnic ca au ajuns „cersetori la stat”?? Ei erau stapani iar oamenii obisnuiti erau robi pe mosiile lor sau iobagi. Asta era rolul bisericii?

    Apreciază

    1. Hai că sunteți simpatic: „lumea era in felul ala si din cauza faptului ca era condusa de catre biserica”. Luați-vă de mână cu Caramitru ăl tânăr: Biserica și popii sunt de vină pentru evul mediu. Asta e istorie după ureche. Cât despre posesiunile Bisericii în vremea lui Cuza, sper că știți că lucrurile sunt mai nuanțate. Erau și posesiuni ale locurilor sfinte, erau biserici și mânăstiri închinate mânăstirilor de la Mt. Athos și din alte părți. Deci este vorba de o situație după o domnie fanariotă de 150 de ani. Sunt așadar în joc mai mulți factori, nu doar cel pur religios. Și apropos, mai este o treabă de care trebuie să țineți cont. Cum s-a ajuns ca Biserica (internă și externă) să dețină 1/3 din suprafață țării? Păi oamenii donau pe vremea respectivă. Îmi place când aud progresiști ca dvs. că îi înjură pe cei care donează bisericii, dar devin serioși când e vorba de proprietatea privată. Halal, sau, mai bine zis aferim!

      Apreciază

  8. Dar cine conducea lumea, domnule?! Biserica o fi fost in opozitie si nu stiu eu…penibil, pe bune.
    Felul cum mestecati cliseele astora cu „locurile sfinte” si cum nu raspundeti intrebarilor imi spune ca faceti parte din corul celor care pupa toalele astora, gresesc? Nu exista un loc mai sfant decat altul, este nutret pentru cretini sa credem si sa promovam, sa rostogolim acest cliseu cum ca un loc ar fi mai sfant decat altul. Asa-zisele locuri sfinte se traduc in plata unor biruri. Asadar, haideti sa le spunem, de dragul realitatii istorice, pe care dvs. o numiti cliseu, locuri unde trebuie sa platim bani. Asta inseamna sfant si asta este motivul pentru care au fost inventate astfel de locuri. Si acum oamenii doneaza casele escrocilor astia, este una dintre chestiile pe care le fac popii, sa ii prosteasca pe oameni sa lase casele organizatiei bisericesti sau chiar lor in persoana iar apoi imobilele sunt inchiriate pe un porcoi de bani, nu e nimic nou. Cum fac asta? Simplu, ii mint pe bietii creduli ca asa ajung in raiul, care a fost tot de ei inventat. Intrebarea era daca asta este rolul bisericii, sa acumuleze averi in timp ce predica celor creduli despre averea din cer, love si alte prosteli?! Dvs. puteti sa ii aparati caci se pare ca au nevoie dar este penibil.

    Apreciază

  9. Biserica, daca are vreo farama de simt al realitatii, trebuie sa isi asume ce a facut in istorie, sa-si bage nasul in c.r si sa nu mai iasa in fata vreo 999 de ani. Iar laudatorii ei, gen dvs., sa o lase mai subtire cu prosteala si cu „argumentele” cum ca geneza ar fi preocupata de functionalitate….este inspirata divin dar minte iar inspiratia ar trebui sa o privim din alta perspectiva(nu moderna)!!! Zau, mi-e jena sa citesc asa-zisele dvs. argumente. V-am banuit de buna-credinta vreme de vreo doua replici. Trebuia sa imi spuneti ca faceti parte dintre pupatorii de toale de popa si nu era nicio problema. Constat ca vi se pare normal ca biserica sa fi detinut in proprietate 1/3 din tara, ce poate fi spus mai mult de atat?! Am pus intrebarea in ideea de a primi un raspuns, nu o manipulare la fel ca a popii de mai sus, care ma intreba in batjocura, in care realitate?! Asa a invatat el la facultatea de popi, ca intrebatorul trebuie zapacit ca sa poata crede eventual ce propaga ei in anul 2020 ca pamantul are 8.000 de ani vechime iar soarele si stelele se invart la propriu in jurul lui(dar sac, nu exista o pozitie oficiala a bor, ca si cum asta ar avea vreo importanta). Adica pamantul si soarele au aparut in alta realitate decat cea in care traim noi, nenea popa?! Prosteli mi-au mai fost servite nenumarate. Inchinati-va la textul ala si la biserica, se pare ca asa credeti dvs. ca este bine si ca acesta va este rolul in societate.

    Apreciază

  10. Motivele pentru care oamenii studiază Biblia sunt multe şi variate. Marea majoritate a cititorilor Bibliei au o motivaţie religioasă. Ei cred că Biblia conţine „cuvintele vieţii”, şi că studierea sa este o cale de a aprofunda înţelegerea căilor Domnului. Ei apelează la Biblie ca să cunoască modul în care Dumnezeu doreşte să trăiască oamenii, şi ce a făcut Dumnezeu pentru specia umană. Ei se aşteaptă să fie atât chemați cât şi sprijiniți de cuvântul biblic, şi să obţină o îndrumare clară despre cum să trăiască ca și credincioşi.
    Un grup oarecum mai mic de cititori studiază Biblia ca pe un monument dedicat importantelor mișcări ale gândirii religioase din trecut. De remarcat este și creşterea interesului pentru Biblie a celor care nu au un angajament religios pentru ea, dar pentru care Biblia reprezintă un document de o înaltă semnificaţie din lumea antică. Studenţii care urmează cursuri universitare sau medii despre teologie, religie sau Biblie, doresc deseori să înţeleagă originile şi înţelesul textului biblic pentru a obține o imagine mai clară despre începuturile a două mari religii ale lumii, Iudaismul şi Creştinismul, şi despre textele clasice pe care aceste religii le consideră centrale în viaţa lor.
    In cele din urmă, există mulţi cititori ai Bibliei care nu sunt implicaţi într-o cercetare religioasă anume şi nici în studiul religiei, dar sunt atraşi de calitatea literară a unei mari părţi a Bibliei şi vor să afle mai multe despre aceasta. Pentru ei Biblia este o operă majoră clasică a literaturii universale – și a lumii occidentale în primul rând – a cărei influenţă asupra altor literaturi, antice şi moderne, necesită o abordare temeinică şi un studiu de profunzime. Cu o generaţie în urmă, „Biblia ca literatură” era văzută de mulţi studenţi ai Bibliei, în special de către cei cu o aplecare religioasă asupra ei, ca o preocupare superficială, insuficient de interesată de provocările spirituale ale Bibliei. În zilele noastre însă, o mare parte din lucrările ştiinţifice de înalt nivel au ca temă aspectele literare ale Bibliei, şi multe comentarii sunt scrise pentru nevoile unor cititori mai degrabă literaţi decât religioşi.
    Pentru alții, de pildă de formația comentatorului Aka, ar fi probabil mai potrivită lucrarea lui John Hands – Cosmosapiens.

    Apreciază

  11. Niky Drăghici
    Multumesc pentru recomandare, o sa cumpar cartea in cauza. As fi preferat insa sa raspundeti problemei ridicate, respectiv cum anume va explicati dumneavoastra personal faptul ca ordinea aparitiei pamantului, soarelui si stelelor este inversata in geneza fata de realitate?

    Apreciază

      1. Cum definim realitatea? Este ea oare ceea ce recepționează creierul pe cale senzorială sau este doar o iluzie? Acum la moda este mecanica cuantică și explicațiile prin entanglement, colapsarea funcției de undă, energie întunecată (care este o forță gravitatiională de respingere, introdusă teoretic pentru a satisface unele teorii despre univers), și multe altele. Așa că ordinea apariției unor planete pălește în fața unor concepte de genul pisicii lui Shrodinger. Adică pot exista linii de univers în care se întâmplă ce dorește observatorul. Vom mai filozofia multă vreme pe aceste teme, atata timp cât vom rămâne oameni.

        Apreciază

  12. Este absolut fascinant ce piruete, fandari si eschive pot face oamenii doar pentru a apara un text scris de niste oameni primitivi si salbatici acum 3.500 de ani…Daca am ajuns sa ne indoim chiar si de realitatea in care traim doar ca sa dam crezare unui text scris de salbatici, suntem pierduti ca specie. Realitatea este o iluzie iar textul ala e….Asta se numeste, dupa parerea mea, prostitutie a constintei.
    Am inteles ca e foarte bine sa credem in neadevarurile din textul ala dar nu am inteles niciodata pentru cine ar fi binele asta. Eu cred ca in niciun caz pentru credinciosi, dimpotriva.
    Ceea ce spuneti mi se pare ca este transpunerea unei maxime celebre:
    “Cei mai multi oameni ar ucide adevarul daca adevarul le-ar ucide religia.”
    Lemuel K. Washburn

    Apreciază

    1. Textul scris de niște „sălbatici ” acum 3500 de ani se adresează salbaticului din tine. Dacă nu îl găsești ,ești din pacate vaduvit spiritual. Credința transcende realitatea și rațiunea. Dacă nu o ai, nici nu stii ce pierzi!

      Apreciază

  13. Imi pare rau sincer, dar nu ma simt nicidecum intr-o stare de vaduvie spirituala, cum spui tu daca nu pot sa cred un text care imi spune ca pamantul a fost facut inaintea stelelor de pe cer si ca divinitatea, dupa ce a creat miliarde de stele si de galaxii, a devenit brusc interesata de preputul unor salbatici tribalezi, Trebuie sa imi cer scuze pentru asta?! Sa inteleg ca aceia care cred aceste tampenii sunt casatoriti spiritual sau cum sa le spunem, inaltati spiritual?! Asta era ce nu am stiut toti anii astia, ca in asta consta inaltarea spiritului….Tu te simti implinit spiritual de pe urma faptului ca crezi de exemplu ca divinitatea se bucura cand simtea mirosul de carne de capra arsa? Nu vad cu ce anume ar putea ajuta pe cineva crezutul unor neadevaruri, poate imi explici tu. Se numeste manipulare sau spalare pe creier si nu il ajuta pe cel manipulat cu absolut nimic, poate doar sa piarda contactul cu realitatea.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s