Psalmul 34: Rugăciunea mea în sânul meu se va întoarce

În Psalmul 34 psalmistul se simte oprimat de vrăjmași. Împotriva lui s-au ridicat martori mincinoși, care au uneltit. Aceștia îi fuseseră însă apropiați, prieteni sau vecini. Psalmistul spune că atunci când ei erau bolnavi, el s-a îmbrăcat cu sac (cu o pânză tare) și și-a smerit sufletul cu post, adică a mijlocit în fața lui Dumnezeu pentru ei. Aici se află textul care ne interesează. Spune în continuare că: „rugăciunea mea în sânul meu se va întoarce” (versetul 12 – citez după Biblia Sinodală). Așa este și în textul ebraic și în cel grec, chiar și în celelalte versiuni antice în latină și siriacă. Dar ce înseamnă că rugăciunea se întoarce în sânul lui?

Nedumerirea se vede și în variantele foarte diferite de traducere modernă: „m-am rugat cu capul plecat în sân” (New Revised Standard Version, English Standard Version, Lutherbibel 2017, Zürcher Bibel, Cornilescu 1924), „am stăruit asupra rugăciunii” (Traduction Oecuménique de la Bible 2010), „m-am rugat iarăși din inimă” (Lutherbibel 1984), „rugăciunea mea se întorcea iar și iar pentru ei în pieptul meu” (Radu și Galaction 1938), „fie ca lucrul pentru care mă rog să se întâmple” (New Jewish Publication Society), sau chiar invers, „rugăciunea nu îmi este ascultată” (Revised English Bible), „dacă mint, rugăciunea să nu-mi fie ascultată” (New English Translation), în vreme ce alte traduceri, dezarmate, redau pur și simplu cuvânt cu cuvânt „rugăciunea mi s-a întors în sân” (La Bible de Jérusalem, Einheitsübersetzung 2017 și, nu în ultimul rând, chiar Biblia Sinodală românească 2015). Să fie așadar vorba de ceva de bine, de stăruință la rugăciune, de faptul că Dumnezeu a ascultat rugăciunea? Sau, dimpotrivă, să fie vorba de ceva negativ, ca și când psalmistul se oprește puțin din povestit și se jură că binele pe care l-a făcut vrăjmașilor este real, iar de n-ar fi așa, ci ar minți, rugăciunea lui să îi fie zadarnică?

Unii comentatori înțeleg că ar fi vorba de întoarcerea efectelor rugăciunii din pricina nevredniciei celor pentru care a fost făcută. Cam cum este și în Evanghelie: „Și intrând în casă, urați-i, zicând: «Pace casei acesteia». Și dacă este casa aceea vrednică, să vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi” (Matei 10:12-13). În acest caz psalmistul doar constată că rugăciunea pentru vrăjmași i se întoarce fără efect sau și-o retrage de-a dreptul el însuși, pentru că aceia s-au dovedit potrivnici. Sensul ar fi deci negativ, de retragere a rugăciunii, nu de stăruință în ea.

Și mie personal această din urmă variantă mi se pare cea mai bună. Dar adevărul este că nu știm exact ce se înțelegea prin aceste cuvinte, deși le înțelegem separat pe fiecare dintre ele. Oricât de frustrant pare, uneori anumite expresii nu mai sunt cunoscute exact. Variantele de mai sus sunt doar tatonări ale sensului care rămâne învăluit în umbră.

5 comentarii

  1. Cazul rugaciunii „neroditoare”, cea care se intoarce in san (la sine), de pe urma careia orantul sau cel care o inalta pentru semenul lui nu vor beneficia de ascultare divina, se regasteste cel mai explicit formulata, cred, la Ieremia, cap 11, v14 : „Tu însă nu te ruga pentru poporul acesta şi nu înălţa pentru el rugăciune şi cereri, căci nu voi auzi când vor striga către Mine în vremea nenorocirii lor.”. Fie talhari, fie vamesi sau desfranate au beneficiat de gratia divina a ascultarii cererii in rugaciune, insa „cei neascultatori”, „inversunatii”, cei mandri, acestora tuturor Dumnezeu le sta impotriva. Aici, la Ieremia, Dumnezeu atrage atentia asupra faptului ca acesta rugaciune nu trebuie nici macar rostita, caci neascultarea, „desfranarea” poporului (in sensul jertirii idolesti sau a pacatelor savarsite) era prapastia dintre „noi” si voi” (vezi parabola saracului Lazar si a bogatului nemilostiv).

    Apreciază

    • Parinte , nu stiu daca va mai amintiti insa o vreme (2012-2013) am corespondat pe email referitor la emisiunile de la Trinitas unde erati invitatul parintelui Pricop. si in vremea aceea va propuneam o emisiune despre semnificatia „mancarii” in Noul Testament, in sensul ca Mantuitorul,dupa multe minunii savarsite, poruncea sa I se dea de mancare celui care a beneficiat de minune, la care se mai adauga mesele ipreuna cu vamesii (Matei, Zaheu) etc.

      Apreciază

  2. Stiu, mi-ati comunicat! Si va multumesc!

    Acum lucrez la o alta tema foarte interesanta (a mon avis) referitoare semnificatiIle teologice ale PIETREI in Vechiul si Noul Testament. Pornind de la „cutitul de piatra” a Seforei care circumcide :”Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, a tăiat împrejur pe fiul său şi, atingând picioarele lui Moise, a zis: «Tu-mi eşti un soţ crud»“ (Exod 4:26) trecand prin semnficatia stancilor unde se ascund iepurii (psalmul 103):’stâncile scăpare iepurilor”, la numele apostolului Petru (Chefa) sau in franceza Pierre (piatra), la „piatra din capul unghiului” (Hristos). Va spun toate acestea in sensul unui sfat privind tema sau o discutie (in care aveti timpul necesar) in adancimea detaliilor ei.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s