Răstignirea în arta creștină. Gema paleocreștină de la Constanța

Primii creștini au perceput mult mai pregnant decât noi sensul umilitor al crucificării. În plus, până la dobândirea libertății pentru creștinism, simbolurile cheie nu puteau fi expuse fără niciun pericol în locuri publice. De aceea, crucea era înlocuită în pictura catacombelor (sec. II-V d.Hr.) cu alte simboluri, precum ancora, monograma lui Hristos, peștele.

Hristos apare reprezentat pe cruce mult mai târziu. Cu siguranță, primii creștini încă aveau în minte supliciul crud al răstignirii, rezervat criminalilor și, de aceea, aveau încă rezerve să prezinte public „nebunia crucii”, adică să prezinte în fața păgânilor că Dumnezeul lor a triumfat tocmai printr-o asemenea moarte înjositoare.

Primele reprezentări publice ale lui Hristos răstignit pe cruce sunt două piese foarte importante. Cea mai veche, datând din 420-430, este un relief pe o plăcuță de fildeș care alcătuia o casetă (probabil relicvar), păstrată actualmente la Muzeul Britanic.

Crucea are forma celei latinești, obișnuită în vremea respectivă. Hristos este reprezentat fără barbă, având doar un prosop în jurul coapselor. Sunt doar două cuie, bătute în palme (nu și în picioare). Mântuitorul are aureolă și o poziție majestuoasă, care nu sugerează deloc suferința. Are halou, iar deasupra (practic, pe marginea registrului) găsim scris clar „regele iud(eilor)”.

A doua reprezentare publică a lui Hristos pe cruce este pe primul panou din stânga sus al porții de lemn de chiparos, datând din jurul anului 430, de la biserica Sf. Sabina din Roma (colina Aventin). Ea poate fi și astăzi văzută de vizitatori.

Hristos apare cu barbă, având în jurul coapselor același ștergar. Tâlharii sunt reprezentați mai mici, în poziții asemănătoare. Crucile celor trei sunt foarte puțin vizibile (mai degrabă la palme). Hristos nu are brațele întinse, ca în imaginea anterioară, ci ușor flectate. Cuiele străpung palmele celor răstigniți.

Există însă și reprezentări mai vechi, controversate. Dincolo de caricatura din graffito-ul așa-zis al lui Alexamenos, scrijelit pe peretele școlii pentru sclavii imperiali de pe colina Palatinului din Roma, există unele reprezentări pe geme.

Cea mai veche gemă, datând din sec. II-III, este una care, pe lângă Hristos pe cruce, are inscripționate și cuvinte magice de inspirație egipteană. A aparținut unui colecționar francez din Paris, dar în anii 80 a fost cumpărată de Muzeul Britanic.

Hristos are barbă și este nud, ceea ce face reprezentarea mai aproape de realitatea istorică. Dar detaliul interesant este acela că nu are cuie bătute în mâini, ci are brațele legate de patibulum (bârna transversală a crucii).

Mai există însă și alte geme, puțin mai târzii. Și aici vroiam să ajung. Una dintre ele, datând din sec. III-IV, a fost descoperită la Constanța în România, dar se află în prezent… tot în Muzeul Britanic (detalii aici).

Iată ce povestește primul editor: „Gema a cărei gravură (dublu față de mărimea reală) este redată aici este un intaglio de carnelian, pe care l-am găsit într-o colecție privată din Londra în 1895. Proprietara, o doamnă grecoaică, stabilită în Londra, mi-a adus-o împreună cu o pungă întreagă de geme asemănătoare, toate acestea fiind în posesia ei din copilărie. Se pare că, pe când era copilă, a locuit cu familia la Constanța (Kustendje), iar copiii care se jucau pe plajă obișnuiau să găsească adeseori și să colecționeze geme grecești spălate de apele mării sau rămase printre nisip și pietricele. Colecția ei cuprindea cam 30 sau 40, toate datând fără îndoială din secolele I-III d.Hr.; dar aceasta a fost singura de importanță reală; a fost cumpărată din însărcinarea mea de Sir A.W. Franks și prezentată la Muzeul Britanic, unde este acum expusă printre antichitățile creștine” – Cecil Smith, „The Crucifixion on a Greek Gem”, în The Annual of the British School at Athen, 3 (1896-1897), p. 201.

Dați-mi voie să mă îndoiesc profund de o asemenea poveste, în care copilași nevinovați adună pe plajă geme paleocreștine aduse de valuri printre pietricele. Povestea este cusută cu ață albă. Mai probabil mi se pare că oamenii înstăriți din zona Constanței apelau la piața neagră a căutătorilor de comori sau scormoneau ei înșiși în perimetrele cu vestigii antice. Din păcate, secolul al XIX-lea a fost secolul de prăduire, nu de cercetare arheologică.

Dar să ne îndreptăm atenția către reprezentarea din gemă. Hristos apare imberb și nud, iar brațele ușor flectate par – ca și la gema precedentă – legate de patibulum, nu bătute în cuie. Nu pare să fie prezent niciun suppedaneum-ul (lemn de sprijin al picioarelor), iar crucea este sub formă de T (crux commisa), cu stipes-ul (lemnul vertical) nu foarte înalt, încât Hristos aproape că atinge cu picioarele pământul (ca în reprezentarea de la Sf. Sabina). Ca o noutate, de o parte și de alta a crucii sunt reprezentați cei doisprezece apostoli, desigur, într-o reinterpretare a Scripturii, pentru că după textul biblic nu erau prezenți la răstignire decât apostolul Ioan și femeile. Deasupra crucii nu este trecut titulus-ul cu „regele iudeilor”, ci cuvântul ichtys „pește”, acronim pentru primii creștini ai formulei „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”. Altfel spus, gema mi se pare că împletește elemente istorice cu elemente dogmatice într-o sinteză foarte interesantă.

Această gemă descoperită în România are o importanță capitală pentru istoria artei creștine și, în special, a iconografiei legate de răstignirea Mântuitorului. Totuși, ea nu este menționată în manualele noastre teologice de profil. Eu am găsit-o întâmplător, căutând imagini vechi cu răstignirea și fiind amator în domeniu. Sper să mă înșel și ea să fie de fapt cunoscută, pentru că altfel am impresia că noi ne lăudăm cu ceea ce nu merităm și ignorăm lucrurile cu adevărat valoroase.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s